Juramantul lui Creanga si apartenenta acestuia la masonerie

"Juramantul misterios" 

 La data de 15 aprilie 2014, adica aproximativ o luna jumatate in urma, Muzeul Literaturii Romane-Iasi facea public un document gasit in arhivele sale, document pe care institutia il denumea "un juramant misterios". Juramantul este semnat de catre mai multi oameni de cultura ai sec. 19, printre care si scriitorul Ion Creanga. Dintre ceilalti semnatari fac parte N. Culianu (mason in Loja "Steaua Romaniei", strabunelul lui Ioan Petru Culianu), N. Gane (mason in Loja "Steaua Romaniei", membru fondator al Societatii "Junimea"), A. Lambrior ( Venerabil al unei Loji masonice din Iasi, membru al Societatii "Junimea"), A.C. Şendrea (membru al Societatii "Junimea"), I.A. Darzeu (membru al Societatii "Junimea"). Despre Ion Creanga se stie ca a fost si el membru al aceleeasi Societati "Junimea". Imediat dupa publicarea acestui "misterios juramant" presa si comentatorii s-au lansat in dispute aprinse incercand sa demonstreze, a fost Creanga mason sau nu a fost. Misiune dificila printre altele, mai ales datorita faptului ca pana acum nimeni nu incercase sa atribuie numele lui Creanga la masonerie.

Mare parte dintre cei care afirmau cu tarie ca Ion Creanga nu a fost mason si juramantul in cauza nu este masonic, isi fundamentau teoria in baza faptului ca in text nu figureaza simboluri masonice, expresii masonice de genul "libertate, egalitate, fraternitate" dupa cum incerca sa atribuie acest slogan masoneriei jurnalistul Roncea. Mai mult decat atat, dupa parerea lor, un juramant masonic trebuie sa includa "in mod obligatoriu" formule ingrozitoare de amenintare si santaj in cazul destainurii secretului juramantului. Mai mult decat atat, se aducea un exemplu scanat al unui juramant masonic pentru accederea la gradul de Companion (in care iarasi nu figureaza formule ingrozitoare dar nici simboluri masonice si nici sloganul "libertate, egalitate, fraternitate") drept formular de comparatie.
 Din start, aparitia juramantului misterios m-a intrigat si mi-am propus sa fac o investigatie pe cont propriu, fara a ma grabi sa imi expun parerea pripita. Pentru inceput sa vedem care e textul "misteriosului juramant":

"Jur pe Onoare si Constiinta.
Ma leg pe suflet si pe Dumnezeu
Sa lucrez din toata inima pentru ridicarea
neamului romanesc
Sa respect si sa execut toate hotararile luate de comitetul
din care fac parte.
Si sa pazesc secret absolut.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu si Sfanta Cruce".

Iar acum sa vedem care este juramantul pe care il aduceau drept comparatie apartenentii ideii cum ca Creanga nu ar fi fost mason:

Intentionat sau nu, dar se pare ca unor comentatori le scapa un detaliu ce sare in ochi din prima: Si in juramantul semnat de Creanga, si in cel adus drept comparatie, figureaza formula foarte specifica "pe onoarea si pe constiinta mea". Ei, bine sa admitem in cel mai naiv mod ca nu e decat o "banala" coincidenta. Dar, vedem ca si in juramantul masonic, nu intalnim formule ingrozitoare sau de santaj. Deci cade si acest argument. Nu figureaza nici numele de "Arhitect al Universului" pe care il invoca aceeasi comentatori. Insa, cu adevarat este specificat termenul "francmason", "profan" si "Companion". Sa ne oprim putin la termenul "Companion". Acest termen presupune gradul al II in masonerie. I se mai spune si "Calfa". La acest grad, persoana care depune juramantul se poate numi mason deja. Insa atunci cand persoana depune juramantul pentru accedere in masonerie, la primul grad, cel de Ucenic, in dependenta de Loja, Ritul practicat, Obedienta termenii cu referire directa la masonerie pot lipsi cu desavarsire. Cu toate acestea, astea nu sunt decat detalii tehnice la o prima analiza de suprafata. Sa incercam insa sa vedem ce gasim in surse mai vechi referitor la specificul miscarii masonice in spatiul romanesc.
 Investigand cazul, am gasit in cartea lui Radu Anastasiu "Istoria Francamasoneriei Romane", Editura Proprie, Strada Progresului 7, Bucuresti, 1936, urmatorul fragment curios la pagina 24-25: "In Iunie 1841 se descopera la Iasi o "societate filantropica" , care depasea scopul ei amestecandu-se si in politica. Nu e sigur ca aceasta societate avea ceva comun cu francmasoneria. Cunoscutul publicist Th. Codrescu comunica ca a prestat un juramant intr-o loja francmasonă in Tătăraşi, in anul 1842. Nu stim despre care loje vorbeste. In colectia manuscriselor Academiei Romane se gaseste sub No. 1046  o serie de documente referitoare la "respectabila loje a Sft. Ioan, numita pozitana *) Fii Colonii lui Traian despre nord-est a provintii Mol: ." Dupa regulamentul sau din 1841, loja "Fii Coloniei lui Traian"  lucra in ritul "Moldo=Valac" copiat dupa ritul modern francez, in sapte grade, avand insa un scop politic. Membrii lojii se numiau intre ei "frati si patrioti". Noul primit in ordin promitea ca va jertfi viata sa , impreuna cu ceilalti membrii, pentru a uni pe fratii romani, a le desvolta libertatea si iubirea de patrie. Nu este exclus ca informatiunile din 1841 despre "societatea filantropica" din Iasi ca si cele comunicate de Th. Codrescu sa se refere la aceasta loje".
Dupa cum vedem, Lojile masonice ale acelor vremi aveau si scopuri politice. In acest sens este destul de binevenita lucrarea domnului Dan A. Lazarescu, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de gradul 33 si ultim pentru Romania al Ritului Scotian Antic si Acceptat, "Romanii in francmasoneria universala", Centrul National de Studii Francmasonice, Bucuresti, 1997. In acesta lucrare, mai bine decat in oricare alta, se ilustreaza activitatea masonica timpurie in spatiul romanesc, inclusiv pe filiera politica, revolutionara si diplomatica. De exemplu, in lucrare la pagina 70 se mentioneaza :"Intre anii 1843 si 1848 va exista un paralelism ciudat intre activitatea libera a lojilor pariziene, in care se inscriau in numar tot mai mare studentii romani, si activitatea clandestina a lojilor din tarile romane, in frunte cu loja purtand deviza "Dreptate-Fratie", infiintata la Bucuresti de triunghiul masonic Ioan D. Ghica, Nicolae Balcescu si Capitanul Christian Tell".
Ce ne demonstreaza toate aceste argumente? Faptul ca masoneria a servit inca de la aparitia ei in spatiul romanesc, ideilor revolutionare. De exemplu, boierii autohtoni intrau in lojile masonice in perioada fanarului pentru a lupta contra ocupatiei otomane. Mai tarziu contra protectoratului rusesc sau a dominatiei austro-ungare. Masoneria isi facea aparitia cu ideea de libertate, pe care elitele romanesti o directionau conform necesitatilor si pornirilor patriotice. Exemple sunt multe si poate ca intr-un articol urmator voi face o descriere mai ampla a acestui fenomen. Mai mult decat atat, masoneria pe pamant romanesc, lua aspectul unor cluburi literare, clandestine chiar. Aceeasi societate "Dreptate-Fratie" se constituise initial doar dupa model masonic francez dar mai apoi a devenit o adevarata loja cu scopuri politice bine trasate si in jurul acestui grup, s-a constituit de facto intreaga miscare ce va duce ulterior la infaptuirea revolutiei de la Islaz din 1848.
Iarasi, scopuri politice bine trasate a avut si acea "partida a carvunarilor" inspirata de boierul Ionica Tautu, fost venerabil al unei loji iesene in 1813. Ulterior, carvunarii au trebuit sa-si transforme forma de activitate, mimand activitatea de cluburi literare si alte societati. Astfel a aparut "Societatea literara" din Bucuresti, din anul 1827. Se activa similar sub masca unei organizatii numita "Societatea Filarmonica".
Aceste interese politice au existat mereu in dependenta de orientarile grupurilor formate. Mai depinde si cine crea aceste grupuri. Iarasi, o exceptie de la regula nu face nici Societatea Literara "Junimea".

 Din "juramantul misterios" semnat de Creanga, vedem clar stipularea faptului ca membrii isi asuma datoria de a asigura libertatea si dezvoltarea poporului roman, dar si "ridicarea" tuturor romanilor. Personal, nu pledez pentru o comparatie cu Societatea "Carpatii" pe care Mihai Eminescu o crease. "Carpatii" avea scopuri mult prea mari si pentru o perioada de timp mult prea indelungata. Si apoi, in cazul unei societati de tip "Carpatii" nici nu poate fi vorba de membri masoni, chiar daca se voia a lucra pe model masonic. Pe cand in juramantul prestat de Creanga gasim semnaturile a cel putin 3 membri masoni. Deci comparatia nu tine.

Concluzia investigatiei intreprinse ar suna cam asa: "Juramantul misterios" gasit in arhivele Muzeului Literaturii Romane-Iasi, nu reprezinta in aparenta un juramant masonic. Cu toate acestea, cel mai probabil este un juramant al unui grup secret, poate chiar clandestin, cu scopuri politice, patriotice si care a fost creat pe filiera masonica, cu contributia membrilor masoni, fapt demonstrat si de prezenta semnaturilor unor masoni bine cunoscuti.
In lipsa unor dovezi clare, nu putem afirma ca Ion Creanga a fost mason. Insa daca ar fi sa judecam dupa anumite fapte din biografia sa, cum ar fi libertinismul sau in privinta rigorilor clericale chiar daca era si el un reprezentant al clerului, aspiratiile culturale si patriotice, atunci cu siguranta, Creanga nu era departe de aspiratiile masonice care prevad libertate, progres si cultura.
Nu ne ramane decat sa cercetam mai departe. Cu siguranta, arhivele Academiei Romane, ale Muzeelor si altor institutii de stat pastreaza inca nevalorificate alte documente pretioase ce vor aduce mai multa Lumina.

*Preluarea sau reproducerea materialelor prezentate in acest articol se poate realiza doar cu indicarea link-ului sursei, trebuie citata sursa si autorul. Preluarea integrala se poate realiza doar in urma unui acord incheiat cu autorul articolului. Materialele publicate aici sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor si drepturile conexe.