Jean Pangal - o altă faţetă a masoneriei române

Recent, cercetătorul român Bogdan Bucur a lansat cartea "Jean Pangal, documente inedite 1932 - 1942; contribuţii la analiza reţelelor sociale istorice". Am aflat despre această lucrare până la lansarea oficială şi mi-am zis că trebuie să o citesc. Coincidenţă sau nu, însă această lucrare a apărut exact în momentul în care lucram la un material din viitoarea mea carte, material cu privire la masoneria română interbelică şi nemijlocit implicaţiile lui Jean Pangal. Sursele care ne vorbesc până la moment despre Jean Pangal se împart în două categorii: cele care îl blamează pe Jean Pangal şi cele care ni-l prezintă reverenţios ca pe unul dintre stâlpii masoneriei române. De obicei când opiniile asupra unui subiect, asupra unei personalităţi, se împart atât de radical, este foarte greu să depistezi cât adevăr este ascuns, cât a fost înflorit şi cât a mai rămas neexplorat. Cartea lui Bogdan Bucur vine anume ca o verigă de legătură în altercaţiile de opinii. Acolo unde până acum personalitatea lui Pangal era prezentată reverenţios apar pietrele de poticnire, în urma lecturării cărţii. De exemplu, majoritatea apologeţilor masoneriei române, ne vorbesc despre un Jean Pangal care ar fi menţinut pulsul masoneriei române atunci când se părea că vastele ambiţii politice ar putea să scufunde corabia tradiţiei masonice în spaţiul românesc. Bogdan Bucur ni-l prezintă fără machiaje pe Jean Pangal, reproducând fidel 474 note informative ale Serviciului Secret al Armatei Române şi ale Poliţiei de Siguranţă a Ministerului de Interne.

În perioada interbelică Jean Pangal a fost acuzat la un moment dat că nu ar fi fost iniţiat niciodată în tainele masoneriei. Mulţi autori au încercat să demonstreze dovezi ale iniţierii acestuia. Printre aceştia, Horia Nestorescu-Bălceşti a afirmat că ar fi fost iniţiat la Paris în perioada când îşi făcea studiile. Aşa sau altfel, domnul Bucur ne demonstrează în cartea domniei sale că pe lângă activitatea masonică prodigioasă, Jean Pangal ar fi avut legături suspicioase cu mari personalităţi ale vremii, reprezentanţi diplomatici la Bucureşti, regele Portugaliei etc. Mai mult, suspectat de servicii de spionaj în defavoarea statului român, Jean Pangal nu evită să se implice în careva afaceri implicând fondurile masoneriei.

Toate aceste documente inestimabile, publicate pentru întâia oară de domnul Bogdan Bucur, ne ilustrează un mare om al istoriei interbelice a spaţiului românesc. Chiar dacă cineva ar încerca să comenteze pe marginea materialelor expuse în carte, dorind să nege unele aspecte din viaţa Suveranului Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România, membru în conducerea supremă a masoneriei mondiale , Jean Pangal, aceasta ar însemna să te lupţi cu morile de vânt. Cartea domnului Bucur aduce în sfârşit lumina cuvenită asupra multor aspecte controversate din viaţa unui personaj aventuros al perioadei interbelice. Aceste documente scoase în sfârşit la suprafaţă nu formează nicidecum o lucrare obositoare, aidoma multor cărţi care abundă în documente şi artefacte. Din contra, datorită faptului că notele informative sunt reproduse consecutiv, reproducând calendaristic activităţile lui Jean Pangal aproape zilnic, se formează impresia că ţii în mână o lucrare artistică care descrie fidel viaţa cuiva. Nemaivorbind de pasionaţii stilului documentaristic, iubitorii de romane istorice vor aprecia şi ei această lucrare captivantă. Cele 636 de pagini ale cărţii vă vor face să vă transpuneţi în atmosfera evenimentelor din anii "30 - "40.

Nu ne rămâne decât să-i mulţumim încă o dată autorului pentru că dincolo de tentaţiile omeneşti care ne fac să avem simpatii sau antipatii istorice, a realizat o lucrare a cărei temelie este însăşi adevărul istoric. 

*Preluarea sau reproducerea materialelor prezentate în acest articol se poate realiza doar cu indicarea link-ului sursei, trebuie citată sursa și autorul. Preluarea integrala se poate realiza doar în urma unui acord încheiat cu autorul articolului. Materialele publicate aici sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe.